Conizația

Printr-o abordare detaliată și accesibilă, site-ul își propune să ofere informații esențiale despre această intervenție medicală, sprijinind pacientele în procesul de luare a deciziilor informate.

De asemenea, microsite-ul promovează serviciile specializate oferite de spitalul nostru și facilitează programările și comunicarea cu echipa medicală.

Indiferent dacă sunteți în căutare de răspunsuri pentru propria sănătate sau doriți să oferiți suport unei persoane dragi, site-ul nostru este conceput să fie o resursă valoroasă și un punct de plecare înspre înțelegerea acestui subiect.

Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor ginecologice

De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie, deopotrivă benigne și maligne. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară de elită, pregătită oricând să se dedice, trup și suflet, sănătății femeilor de toate vârstele. Implicarea și eforturile echipei sunt dublate de aparatura modernă, de înaltă performanță.

Servicii Royal Hospital Bucharest

Această intervenție presupune îndepărtarea unui segment conic din colul uterin, care este apoi analizat pentru a detecta celulele anormale sau canceroase.

Importanța conizației include:

• Prevenirea cancerului de col uterin: Conizația este esențială în prevenirea progresiei leziunilor pre-canceroase spre cancerul de col uterin.
• Diagnostic precis: Procedura permite obținerea unui diagnostic precis prin examinarea histopatologică a țesutului cervical.
• Tratament eficient: În cazurile de displazie severă, conizația poate fi un tratament curativ, eliminând celulele anormale înainte ca acestea să devină cancerigene.
• Menținerea sănătății reproductive: Conizația ajută la menținerea sănătății reproductive, fiind o procedură minim invazivă care păstrează, de obicei, funcția reproductivă a pacientei.

Prin furnizarea de informații detaliate și sprijin în toate etapele procedurii, microsite-ul conizația.ro își propune să reducă anxietatea pacienților și să promoveze importanța controlului medical regulat pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor cervicale.

Scopul principal al conizației este de a preveni progresia leziunilor precanceroase către stadii mai avansate și de a trata leziunile canceroase incipiente. Procedura permite examinarea histopatologică detaliată a țesutului îndepărtat, oferind informații cruciale despre gradul și extinderea anomaliei celulare. În plus, conizația poate fi atât diagnostică, cât și terapeutică, eliminând complet leziunile anormale.

Conizația este indicată în cazul în care testele de screening cervical, precum testul Papanicolau sau colposcopia, indică prezența unor celule anormale sau leziuni suspecte. De asemenea, este utilizată pentru a trata displaziile cervicale de grad înalt (CIN 2 și 3) și cancerul cervical în stadii incipiente. Prin îndepărtarea țesutului afectat, conizația ajută la prevenirea dezvoltării cancerului de col uterin, menținând astfel sănătatea reproductivă a femeilor și contribuind la reducerea mortalității asociate acestui tip de cancer.

Iată când și de ce este necesară această intervenție:

Displazii cervicale de grad înalt:

Conizația este frecvent indicată în cazul displaziilor cervicale de grad înalt, cunoscute și sub denumirea de neoplazie intraepitelială cervicală (CIN) de grad 2 sau 3. Aceste displazii sunt leziuni precanceroase care, dacă nu sunt tratate, pot evolua în cancer de col uterin. Procedura permite îndepărtarea țesutului afectat, prevenind astfel progresia către stadii mai avansate de boală.

Rezultate anormale la testul Papanicolau:

Un rezultat anormal la testul Papanicolau, în special când este confirmat prin colposcopie și biopsie, poate indica prezența unor celule anormale care necesită evaluare suplimentară. Conizația permite obținerea unui eșantion de țesut pentru examinare histopatologică detaliată, ajutând la stabilirea unui diagnostic precis și la determinarea gradului de anomalie celulară.

Adenocarcinom “In Situ”:

Adenocarcinomul in situ (AIS) este o formă precoce de cancer cervical care implică glandele endocervicale. Conizația este recomandată pentru a îndepărta această leziune și pentru a evalua marginile de rezecție, asigurându-se că întreaga zonă afectată a fost excizată.

Suspiciunea de cancer cervical:

În cazul în care există suspiciuni puternice de cancer cervical pe baza investigațiilor preliminare, conizația poate fi utilizată pentru a obține un diagnostic definitiv și pentru a stabili stadiul exact al bolii. Procedura ajută la determinarea extensiei tumorii și la planificarea tratamentului ulterior.

Leziuni recidivante sau persistente:

Conizația este indicată și în cazul leziunilor cervicale care nu răspund la tratamentele conservatoare sau care reapar după tratament. Acest lucru poate fi necesar pentru a elimina complet țesutul anormal și pentru a preveni recurențele.

Marginile pozitive după biopsia cervicală:

Dacă o biopsie cervicală arată prezența de celule anormale la marginile eșantionului (marginile pozitive), conizația poate fi necesară pentru a îndepărta țesutul suplimentar și a asigura excizia completă a zonei afectate.

Importanța conizației: Scopul principal al conizației este de a preveni dezvoltarea cancerului de col uterin prin îndepărtarea leziunilor precanceroase și prin diagnosticarea precoce a cancerului. Procedura permite medicilor să evalueze extinderea și severitatea leziunilor, contribuind la un management adecvat al afecțiunilor cervicale. De asemenea, conizația poate fi atât diagnostică, cât și terapeutică, oferind un tratament curativ pentru multe leziuni cervicale precanceroase și canceroase în stadii incipiente.

Prin îndepărtarea țesutului afectat, conizația nu numai că ajută la prevenirea progresiei bolii, dar și la păstrarea sănătății reproductive a femeilor. Este o intervenție esențială în prevenția și tratamentul afecțiunilor cervicale, contribuind semnificativ la reducerea mortalității cauzate de cancerul de col uterin.

Principalele tipuri de conizație includ conizația cu ansa diatermică, conizația cu laser și conizația chirurgicală. Iată o descriere detaliată a fiecărei metode:

Conizație cu ansa diatermică (LEEP/LLETZ):

Conizația cu ansa diatermică, cunoscută și sub denumirea de excizie electrochirurgicală cu ansa (LEEP – Loop Electrosurgical Excision Procedure) sau excizie largă cu ansa (LLETZ – Large Loop Excision of the Transformation Zone), este una dintre cele mai comune metode de conizație. Procedura implică utilizarea unei anse subțiri de sârmă prin care trece un curent electric de joasă tensiune pentru a tăia și îndepărta un segment conic de țesut cervical.

• Avantaje:
  • Procedura este rapidă și poate fi efectuată în ambulatoriu.
  • Vindecarea este de obicei rapidă, cu complicații minime.
  • Costuri mai reduse comparativ cu alte metode.
• Indicații:
  • Displazii cervicale de grad înalt (CIN 2 și 3).
  • Rezultate anormale persistente la testul Papanicolau.

Conizație cu laser:

Conizația cu laser implică utilizarea unui fascicul de laser CO2 pentru a tăia și îndepărta un segment conic de țesut cervical. Fasciculul laser vaporizează țesutul anormal cu precizie și poate controla adâncimea exciziei.

• Avantaje:
  • Precizie ridicată în îndepărtarea țesutului anormal.
  • Risc redus de sângerare datorită efectului de coagulare al laserului.
  • Mai puțină durere și inflamație postoperatorie.
• Indicații:
  • Leziuni mici și bine delimitate.
  • Paciente care au contraindicații la metodele electrochirurgicale.

Conizație chirurgicală (conizație cu bisturiul):

Conizația chirurgicală, cunoscută și sub denumirea de conizație cu bisturiul, este o metodă tradițională care implică utilizarea unui bisturiu pentru a exciza un segment conic de țesut cervical. Aceasta este adesea efectuată în condiții de sală de operație sub anestezie generală sau regională.

• Avantaje:
  • Permite o excizie mai mare și mai profundă a țesutului, fiind utilă în cazurile complexe.
  • Permite obținerea unui eșantion histopatologic extins.
• Indicații:
  • Leziuni extinse sau recidivante.
  • Suspiciunea de invazie cancerigenă profundă.
  • Paciente care necesită o evaluare mai detaliată a țesutului cervical.

Conizația – comparație între tipurile de conizație

• Conizația cu ansa diatermică: Este de obicei preferată datorită recuperării rapide, fiind adecvată pentru majoritatea displaziilor cervicale.
• Conizația cu laser: Este utilă pentru leziuni mai mici și pacienți cu contraindicații pentru metodele electrochirurgicale, dar poate fi mai costisitoare.
• Conizația chirurgicală: Este rezervată pentru cazurile complexe și pentru pacientele cu leziuni extinse, necesitând o excizie mai largă și mai profundă.

Alegerea metodei potrivite de conizație depinde de specificul fiecărui caz și de recomandările medicului specialist. Fiecare metodă are propriile sale avantaje și limitări, iar medicul va decide cea mai potrivită abordare în funcție de circumstanțele clinice.

Iată câteva aspecte importante pe care pacienta trebuie să le cunoască și să le urmeze înainte de procedură:

Consultația preoperatorie:

Înainte de procedură, pacienta va avea o consultație preoperatorie cu medicul ginecolog. În timpul acestei consultații, medicul va explica detaliile procedurii, scopul acesteia și ce implică recuperarea. Pacienta va avea ocazia să pună întrebări și să își exprime eventualele preocupări. Este important ca pacienta să informeze medicul despre orice alergii, medicamente pe care le ia, afecțiuni medicale existente și antecedente medicale relevante.

Investigații preoperatorii:

În funcție de situația specifică, medicul poate recomanda anumite investigații preoperatorii, cum ar fi analize de sânge, teste de coagulare, EKG (electrocardiogramă) și alte teste relevante pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientei și pentru a identifica eventualele contraindicații.

Informații despre medicamente:

Pacienta trebuie să informeze medicul despre toate medicamentele pe care le ia, inclusiv suplimentele alimentare și remediile naturiste. Anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele (de exemplu, aspirina) sau antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), pot crește riscul de sângerare și ar putea fi necesar să fie întrerupte temporar înainte de procedură, conform indicațiilor medicului.

Pregătirea fizică:

În zilele premergătoare procedurii, pacienta ar trebui să evite consumul de alcool și să mențină o dietă echilibrată. Este important să se odihnească suficient și să evite activitățile obositoare. În ziua procedurii, pacienta poate fi instruită să nu mănânce și să nu bea nimic cu câteva ore înainte de intervenție, în special dacă procedura se va realiza sub anestezie generală.

Aranjamente postoperatorii:

Pacienta trebuie să planifice din timp modul în care va ajunge acasă după procedură, deoarece nu va putea conduce imediat după intervenție, în special dacă a fost utilizată anestezia generală. Este recomandat să aibă pe cineva care să o însoțească și să o ajute în primele 24 de ore după procedură.

Informații despre procedură:

Medicul va oferi detalii despre ce implică procedura, durata acesteia și ce să aștepte în timpul și după intervenție. Pacienta trebuie să fie informată despre posibilele riscuri și complicații, cum ar fi sângerarea, infecția sau durerea postoperatorie.

Îngrijirea personală:

Înainte de procedură, pacienta ar trebui să facă un duș și să evite utilizarea produselor de igienă feminină internă (cum ar fi tampoanele sau spălăturile vaginale). De asemenea, este indicat să poarte haine confortabile și ușor de îmbrăcat și dezbrăcat.

Prin urmarea acestor pași de pregătire, pacienta poate contribui la succesul procedurii de conizație și la o recuperare rapidă și fără complicații. Comunicarea deschisă cu medicul și respectarea instrucțiunilor preoperatorii sunt esențiale pentru o experiență pozitivă și pentru rezultate optime.

Iată o descriere detaliată a pașilor implicați în timpul procedurii de conizație:

Pregătirea preoperatorie:

În ziua procedurii, pacienta va fi pregătită pentru intervenție. În funcție de tipul de anestezie utilizat (locală, regională sau generală), pacienta va fi monitorizată și, dacă este necesar, va primi medicația preanestezică. Dacă se utilizează anestezie locală, zona cervicală va fi anesteziată pentru a minimiza disconfortul.

Poziționarea pacientei:

Pacienta va fi așezată pe masa ginecologică în poziție litotomică (cu picioarele ridicate și sprijinite în suporturi). Aceasta poziție permite accesul facil la colul uterin pentru medicul chirurg.

Introducerea speculului:

Medicul va introduce un specul în vagin pentru a menține deschise pereții vaginali și pentru a expune colul uterin. Speculul permite vizualizarea clară a zonei care va fi tratată.

Aplicarea soluției de contrast:

Pentru a evidenția celulele anormale, medicul poate aplica o soluție de contrast (de obicei, o soluție de acid acetic sau soluție de lugol) pe suprafața colului uterin. Aceasta soluție ajută la identificarea zonelor afectate care necesită excizie.

Excizia țesutului cervical:

În funcție de metoda aleasă (ansa diatermică, laser sau bisturiu), medicul va începe excizia țesutului cervical anormal.

• Conizația cu ansa diatermică (LEEP/LLETZ): O ansă subțire de sârmă prin care trece un curent electric de joasă tensiune este folosită pentru a tăia și îndepărta un segment conic de țesut.
• Conizația cu laser: Un fascicul de laser CO2 vaporizează și taie precis țesutul anormal.
• Conizația chirurgicală (cu bisturiul): Un bisturiu este utilizat pentru a exciza un segment conic de țesut.

Controlul hemoragiei:

După excizia țesutului, medicul va controla hemoragia utilizând diferite metode. În cazul conizației cu ansa diatermică sau laser, efectul de coagulare al acestor instrumente ajută la minimizarea sângerării. Pentru conizația chirurgicală, medicul poate aplica suturi sau soluții hemostatice pentru a opri sângerarea.

Examinarea marginii de rezecție:

Țesutul excizat va fi examinat pentru a se asigura că marginile sunt clare de celule anormale. Aceasta este o parte esențială a procedurii pentru a confirma că întreaga leziune a fost îndepărtată.

Încheierea procedurii:

După ce hemoragia este controlată și țesutul excizat este colectat pentru examinare histopatologică, speculul va fi îndepărtat și pacienta va fi monitorizată pentru o perioadă scurtă de timp pentru a se asigura că nu apar complicații imediate.

Recuperarea imediată:

Pacienta va fi transferată într-o zonă de recuperare unde va fi monitorizată până când efectele anesteziei dispar și starea sa este stabilă. În cazul anesteziei locale, recuperarea este mai rapidă, iar pacienta poate fi externată în aceeași zi.

Instrucțiuni postoperatorii:

Medicul va furniza instrucțiuni detaliate despre îngrijirea postoperatorie, inclusiv despre activitățile de evitat, medicamentele pentru durere și semnele de avertizare pentru complicații. Pacienta va fi informată despre importanța respectării vizitelor de urmărire pentru a monitoriza vindecarea și pentru a primi rezultatele examenului histopatologic.

Prin urmarea acestor pași, conizația cervicală este efectuată cu succes, minimizând riscurile și asigurând îndepărtarea eficientă a țesutului anormal. Aceasta contribuie semnificativ la prevenirea progresiei leziunilor precanceroase și la protejarea sănătății reproductive a pacientei.

Iată ce trebuie să știe și să facă pacienta după procedură:

Perioada imediată postoperatorie:

Imediat după procedură, pacienta va fi monitorizată într-o zonă de recuperare până când efectele anesteziei dispar și starea ei este stabilă. În cazul anesteziei locale, această perioadă este relativ scurtă, iar pacienta poate fi externată în aceeași zi. Dacă s-a utilizat anestezie generală, pacienta va rămâne sub observație până când este complet trează și stabilă.

Sângerare și secreții vaginale:

Este normal să apară o sângerare ușoară și secreții vaginale timp de câteva zile până la câteva săptămâni după conizație. Sângerarea ar trebui să fie mai mică decât la o menstruație normală. Pacienta ar trebui să utilizeze doar absorbante externe, nu tampoane, pentru a evita riscul de infecție.

Durere și disconfort:

Durerea și disconfortul ușor în zona pelvină sunt frecvente după procedură. Medicul poate prescrie analgezice pentru a gestiona durerea. Este important ca pacienta să urmeze instrucțiunile medicului privind administrarea medicamentelor și să evite antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) dacă acestea nu sunt recomandate.

Activități fizice și restricții:

Pacienta ar trebui să evite activitățile fizice intense, ridicarea de greutăți și exercițiile fizice viguroase timp de cel puțin două săptămâni sau conform recomandărilor medicului. Activitatea sexuală trebuie evitată până când colul uterin este complet vindecat, de obicei timp de 4-6 săptămâni.

Igiena personală:

Pentru a preveni infecțiile, pacienta ar trebui să evite băile fierbinți, piscinele și saunele până când medicul confirmă vindecarea completă. Dușurile sunt permise, dar trebuie evitate spălăturile vaginale.

Monitorizarea semnelor de complicații:

Pacienta trebuie să fie atentă la semnele de complicații și să contacteze imediat medicul dacă apar simptome precum:

• Sângerare abundentă (mai mult de un absorbant pe oră)
• Dureri severe care nu cedează la analgezice
• Febră sau frisoane (posibile semne de infecție)
• Secreții vaginale urât mirositoare (posibile semne de infecție)
• Disconfort sever sau umflare în zona pelvină

Vizitele de urmărire:

Este esențial ca pacienta să respecte programările de urmărire cu medicul ginecolog. În timpul acestor vizite, medicul va verifica vindecarea colului uterin și va discuta rezultatele examenului histopatologic al țesutului excizat. În funcție de rezultate, medicul poate recomanda teste suplimentare sau tratamente.

Recuperarea emoțională și sprijinul:

Pe lângă îngrijirea fizică, recuperarea emoțională este la fel de importantă. Procedura poate fi stresantă și anxietantă, iar pacienta ar putea beneficia de sprijin emoțional din partea familiei, prietenilor sau unui consilier specializat.

Educația continuă și prevenția:

După recuperare, pacienta ar trebui să continue cu controalele ginecologice regulate și testele de screening cervical (testul Papanicolau și HPV) conform recomandărilor medicului. Aceste controale sunt cruciale pentru detectarea precoce a oricăror recidive sau noi leziuni.

Prin urmarea acestor sfaturi și recomandări, pacienta poate asigura o recuperare sigură și eficientă după conizația cervicală, reducând riscul de complicații și menținându-și sănătatea reproductivă pe termen lung.

Iată care sunt principalele complicații asociate cu conizația și cum pot fi prevenite:

Sângerare postoperatorie:

Una dintre cele mai comune complicații este sângerarea după procedură. Deși sângerarea ușoară este normală, sângerarea abundentă poate necesita intervenție medicală.

• Prevenție:
  • Evitați activitățile fizice intense și ridicarea de greutăți timp de cel puțin două săptămâni după procedură.
  • Urmați cu strictețe instrucțiunile medicului privind administrarea de medicamente, în special evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) dacă nu sunt recomandate.
  • Raportați orice sângerare abundentă medicului imediat.

Infecții:

Risc de infecție la locul intervenției este o altă complicație posibilă.

• Prevenție:
  • Mențineți o igienă personală adecvată, dar evitați spălăturile vaginale.
  • Evitați băile fierbinți, piscinele și saunele până când medicul confirmă vindecarea completă.
  • Urmați tratamentul cu antibiotice dacă este prescris de medic.
  • Raportați orice semne de infecție, cum ar fi febră, frisoane sau secreții vaginale urât mirositoare, imediat medicului.

Stenoză cervicală:

În unele cazuri, cicatrizarea excesivă poate duce la îngustarea colului uterin (stenoză cervicală), ceea ce poate afecta fluxul menstrual și fertilitatea.

• Prevenție:
  • Monitorizați regulat cu medicul ginecolog pentru a detecta și gestiona prompt orice semne de stenoză.
  • În unele cazuri, medicul poate recomanda proceduri pentru a menține deschiderea colului uterin.

Incompetența cervicală:

Conizația poate slăbi colul uterin, ducând la un risc crescut de insuficiență cervicală în timpul sarcinilor viitoare, ceea ce poate provoca nașteri premature.

• Prevenție:
  • Discută cu medicul despre riscul de insuficiență cervicală dacă planifici să rămâi gravidă în viitor.
  • Medicul poate recomanda cerclajul cervical (o procedură de suturare a colului uterin) în timpul sarcinii pentru a preveni nașterile premature.

Durere și disconfort:

Durerea și disconfortul postoperator sunt normale, dar uneori pot fi severe.

• Prevenție:
  • Urmați instrucțiunile medicului privind administrarea analgezicelor.
  • Odihniți-vă suficient și evitați activitățile care pot agrava durerea.

Recurența leziunilor:

Există un risc de recurență a leziunilor cervicale care au necesitat conizația.

• Prevenție:
  • Respectați programările regulate de urmărire și testele de screening cervical conform recomandărilor medicului.
  • Evitați factorii de risc asociați cu displaziile cervicale, cum ar fi fumatul și infecția cu HPV.

Reacții adverse la anestezie:

Anestezia utilizată în timpul procedurii poate provoca reacții adverse.

• Prevenție:
  • Discutați cu medicul anestezist despre orice alergii sau reacții anterioare la anestezie.
  • Urmați instrucțiunile preoperatorii referitoare la alimentație și medicamente.

Cum să minimizați riscurile:

1. Comunicare eficientă: Informați medicul despre orice condiții medicale preexistente, medicamente sau suplimente pe care le luați și orice reacții anterioare la proceduri medicale.
2. Urmăriți instrucțiunile medicului: Respectați toate instrucțiunile preoperatorii și postoperatorii date de medic.
3. Monitorizare postoperatorie: Participați la toate vizitele de urmărire pentru a monitoriza vindecarea și pentru a discuta orice probleme care apar.
4. Educație continuă: Educați-vă despre procedură, posibilele complicații și semnele de avertizare pentru a putea reacționa prompt la orice problemă.

Prin urmarea acestor măsuri preventive și menținerea unei comunicări deschise cu medicul, pacienta poate reduce semnificativ riscurile și complicațiile asociate cu conizația cervicală.

Iată ce trebuie să știe pacienta despre efectele secundare comune și ce să aștepte după procedură:

Sângerare și secreții vaginale:

• Sângerare ușoară: Este normal să apară o sângerare ușoară sau pete de sânge timp de câteva zile până la câteva săptămâni după procedură. Aceasta poate fi similară cu o menstruație ușoară.
• Secreții vaginale: Pacienta poate observa secreții vaginale cu o culoare maronie sau roz pentru câteva săptămâni. Aceste secreții pot avea un miros ușor neplăcut, dar nu ar trebui să fie urât mirositoare.

Durere și disconfort:

• Durere pelvină: Durerea ușoară sau disconfortul în zona pelvină sunt frecvente și pot dura câteva zile. Acestea pot fi gestionate cu analgezice prescrise de medic.
• Crampe: Pacienta poate experimenta crampe similare cu cele menstruale. Odihna și analgezicele ușoare, cum ar fi paracetamolul, pot ajuta la ameliorarea disconfortului.

Recuperarea după anestezie:

• Efectele anesteziei: Dacă procedura a fost efectuată sub anestezie generală, pacienta poate resimți somnolență, greață sau confuzie ușoară în primele ore după trezire. Aceste efecte sunt temporare și dispar, de obicei, în câteva ore.

Modificări menstruale:

• Menstruație: Ciclul menstrual poate fi afectat temporar, cu întârzieri sau sângerări neobișnuite. Este important ca pacienta să monitorizeze ciclurile menstruale și să discute cu medicul orice modificări neobișnuite.

Restricții fizice și activități:

• Activități fizice: Pacienta ar trebui să evite activitățile fizice intense, ridicarea de greutăți și exercițiile viguroase timp de cel puțin două săptămâni. Activitatea sexuală trebuie evitată până când colul uterin este complet vindecat, de obicei timp de 4-6 săptămâni.
• Băi și înot: Este recomandat să evite băile fierbinți, piscinele și saunele pentru a preveni riscul de infecții.

Reacții emoționale:

• Stres și anxietate: Procedura și recuperarea pot provoca stres și anxietate. Este important ca pacienta să aibă sprijin emoțional din partea familiei și prietenilor sau să caute ajutor de la un consilier specializat dacă este necesar.

Semne de avertizare pentru complicații:

• Sângerare abundentă: Sângerarea care depășește un absorbant pe oră sau care durează mai mult de câteva zile ar trebui raportată imediat medicului.
• Infecții: Febra, frisoanele, durerea severă sau secrețiile vaginale urât mirositoare sunt semne de infecție și necesită atenție medicală promptă.
• Durere severă: Durerea care nu cedează la analgezicele obișnuite sau care se agravează ar trebui să fie evaluată de un medic.

Vizitele de urmărire:

Pacienta trebuie să respecte toate programările de urmărire stabilite de medicul ginecolog pentru a monitoriza procesul de vindecare și pentru a primi rezultatele examenului histopatologic al țesutului excizat. Aceste vizite sunt esențiale pentru a se asigura că nu există complicații și că vindecarea progresează corespunzător.

Prin înțelegerea și gestionarea acestor efecte secundare, pacienta poate asigura o recuperare mai ușoară și mai sigură după procedura de conizație cervicală. Comunicarea deschisă cu medicul și respectarea instrucțiunilor postoperatorii sunt chei esențiale pentru un rezultat favorabil.

Iată câteva sfaturi importante pentru pacienți:

Gestionarea sângerării și secrețiilor vaginale:

• Utilizarea absorbantelor: Este normal să apară sângerări ușoare și secreții vaginale timp de câteva săptămâni. Folosiți absorbante externe și evitați tampoanele pentru a preveni infecțiile.
• Monitorizarea sângerării: Sângerarea ar trebui să fie mai mică decât la o menstruație normală. Dacă sângerarea devine abundentă (mai mult de un absorbant pe oră) sau durează mai mult de câteva zile, contactați imediat medicul.

Gestionarea durerii și disconfortului:

• Analgezice: Urmați instrucțiunile medicului privind administrarea analgezicelor pentru a gestiona durerea și disconfortul. Analgezicele ușoare, cum ar fi paracetamolul, sunt adesea suficiente.
• Evitarea AINS: Dacă medicul nu recomandă altfel, evitați antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) care pot crește riscul de sângerare.

Activități fizice și restricții:

• Odihnă: Odihniți-vă suficient în primele zile post-procedură pentru a permite organismului să se vindece.
• Evitarea activităților intense: Evitați exercițiile fizice viguroase, ridicarea de greutăți și alte activități fizice intense timp de cel puțin două săptămâni.
• Activitatea sexuală: Evitați activitatea sexuală până când colul uterin este complet vindecat, de obicei timp de 4-6 săptămâni.

Igiena personală:

• Dușuri: Dușurile sunt permise, dar evitați băile fierbinți, piscinele și saunele pentru a preveni riscul de infecții.
• Evitarea spălăturilor vaginale: Nu folosiți spălături vaginale sau produse de igienă internă care pot perturba procesul de vindecare și pot crește riscul de infecție.

Alimentație și hidratare:

• Alimentație sănătoasă: Consumați o dietă echilibrată și sănătoasă pentru a sprijini recuperarea. Alimentele bogate în vitamine și minerale, cum ar fi fructele și legumele proaspete, sunt deosebit de benefice.
• Hidratare: Beți suficiente lichide pentru a menține o bună hidratare și a sprijini procesul de vindecare.

Monitorizarea semnelor de complicații:

• Semne de infecție: Fie atentă la semnele de infecție, cum ar fi febră, frisoane, durere severă sau secreții vaginale urât mirositoare. Raportați aceste simptome imediat medicului.
• Durere și sângerare: Contactați medicul dacă durerea nu cedează la analgezicele prescrise sau dacă sângerarea devine abundentă.

Vizitele de urmărire:

• Programări: Respectați toate programările de urmărire stabilite de medic. Aceste vizite sunt esențiale pentru a monitoriza procesul de vindecare și pentru a primi rezultatele examenului histopatologic al țesutului excizat.
• Testele de screening: Continuați cu testele de screening cervical (testul Papanicolau și HPV) conform recomandărilor medicului pentru a monitoriza sănătatea colului uterin și a preveni recidivele.

Sprijin emoțional:

• Sprijin din partea apropiaților: Recuperarea poate fi stresantă, așa că este important să aveți sprijin emoțional din partea familiei și prietenilor.
• Consiliere: Dacă simțiți anxietate sau stres legat de procedură și recuperare, discutați cu un consilier specializat.

Prin respectarea acestor recomandări, pacienta poate asigura o recuperare sigură și eficientă după conizația cervicală, minimizând riscul de complicații și promovând sănătatea pe termen lung. Comunicarea deschisă cu medicul și urmarea instrucțiunilor acestuia sunt esențiale pentru un rezultat favorabil.

Întrebări Frecvente (FAQ) despre Conizație

Mitul 1:

Conizația este întotdeauna dureroasă.

Realitate: Procedura de conizație se efectuează sub anestezie locală, regională sau generală, astfel încât pacienta nu simte durere în timpul intervenției. După procedură, disconfortul și durerea ușoară pot fi gestionate cu analgezice.

Mitul 2:

Conizația duce întotdeauna la infertilitate.

Realitate: Conizația nu afectează, de obicei, fertilitatea. Deși există un risc mic de insuficiență cervicală în sarcinile viitoare, majoritatea femeilor pot avea copii după procedură.

Mitul 3:

Toate leziunile cervicale necesită conizație.

Realitate: Nu toate leziunile cervicale necesită conizație. Procedura este indicată pentru leziunile de grad înalt și anumite afecțiuni care nu pot fi tratate prin metode mai puțin invazive.

Mitul 4:

Recuperarea după conizație durează luni de zile.

Realitate: Recuperarea completă durează, în general, câteva săptămâni. Majoritatea femeilor se pot întoarce la activitățile normale după două săptămâni, deși trebuie să evite anumite activități până la vindecarea completă.

Mitul 5:

Conizația este necesară doar pentru cancerul de col uterin.

Realitate: Conizația este utilizată atât pentru diagnosticarea și tratarea displaziilor cervicale de grad înalt, cât și pentru stadiile incipiente ale cancerului de col uterin.

Mitul 6:

După conizație, nu mai sunt necesare teste de screening.

Realitate: Este esențial să continuați cu testele de screening regulat după conizație pentru a monitoriza sănătatea colului uterin și a detecta orice recidivă sau noi leziuni.

Mitul 7:

Conizația este o procedură experimentală.

Realitate: Conizația este o procedură bine stabilită și larg utilizată în ginecologie pentru diagnosticarea și tratarea leziunilor cervicale.

Mitul 8:

Conizația necesită întotdeauna spitalizare pe termen lung.

Realitate: Conizația este de obicei o procedură ambulatorie, ceea ce înseamnă că pacienta poate pleca acasă în aceeași zi, cu monitorizare postoperatorie adecvată.

Mitul 9:

Orice sângerare după conizație este un semn de complicații.

Realitate: O sângerare ușoară și secreții vaginale sunt normale timp de câteva zile până la câteva săptămâni după procedură. Sângerarea abundentă ar trebui raportată medicului.

Mitul 10:

Conizația este singura opțiune pentru leziunile cervicale.

Realitate: Există și alte opțiuni de tratament pentru leziunile cervicale, inclusiv crioterapia, terapia cu laser și ablația cu ansa diatermică. Conizația este recomandată în funcție de tipul și severitatea leziunii.

Demitizarea aceste mituri este esențială pentru îmbunătățirea înțelegerii sănătății reproductive și pentru încurajarea femeilor să adopte practici sănătoase și să caute sfatul medical atunci când este necesar.

Începuturile în secolul al XIX-lea:

Conizația cervicală, ca procedură medicală, a început să se dezvolte odată cu progresele în înțelegerea anatomiei și patologiei colului uterin. La începutul anilor 1800, medicii au început să recunoască importanța îndepărtării leziunilor cervicale pentru a preveni evoluția spre cancer. Cu toate acestea, tehnicile erau rudimentare, iar riscurile erau mari din cauza lipsei anesteziei eficiente și a tehnologiei chirurgicale avansate.

Progresele în anestezie și antisepsie:

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, progresele în anestezie și antisepsie au avut un impact semnificativ asupra practicilor chirurgicale. Introducerea eterului și a cloroformului ca anestezice a permis medicilor să efectueze proceduri mai complexe, inclusiv intervenții pe colul uterin, cu mai puțină durere pentru pacienți. De asemenea, practicile antiseptice, dezvoltate de pionieri precum Ignaz Semmelweis și Joseph Lister, au redus dramatic riscul de infecții postoperatorii.

Secolul XX – Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale:

La începutul secolului al XX-lea, conizația cervicală a devenit o procedură mai bine definită, datorită progreselor în tehnici chirurgicale și instrumente. În anii 1920 și 1930, conizația cu bisturiul a devenit metoda standard pentru îndepărtarea leziunilor cervicale. Procedura implica excizarea unui segment conic de țesut cervical pentru diagnosticare și tratament.

Descoperirea colposcopiei:

În anii 1920, Hans Hinselmann a inventat colposcopia, un procedeu de vizualizare a colului uterin cu ajutorul unui colposcop. Colposcopia a permis identificarea și localizarea precisă a leziunilor cervicale, facilitând excizia mai precisă a acestora prin conizație. Această tehnică a reprezentat un pas important în îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului leziunilor cervicale.

Introducerea crioterapiei și a tehnologiilor cu laser:

În a doua jumătate a secolului XX, noi tehnologii au început să fie utilizate în tratamentul leziunilor cervicale. Crioterapia, care utilizează frigul extrem pentru a distruge celulele anormale, a fost introdusă ca o alternativă la conizație pentru leziunile de grad scăzut. În anii 1970, laserul CO2 a fost introdus ca o metodă precisă și eficientă pentru excizia leziunilor cervicale.

Ansa diatermică și excizia electrochirurgicală:

Una dintre cele mai semnificative inovații în conizație a fost introducerea exciziei electrochirurgicale cu ansa (LEEP – Loop Electrosurgical Excision Procedure) în anii 1980. Această tehnică utilizează o ansă subțire de sârmă prin care trece un curent electric pentru a tăia și coagula simultan țesutul cervical. LEEP a devenit rapid popular datorită preciziei sale, a costurilor reduse și a perioadei scurte de recuperare.

Dezvoltările în screening și prevenție:

În paralel cu evoluția tehnicilor de conizație, screeningul pentru cancerul de col uterin a cunoscut progrese majore. Introducerea testului Papanicolau în anii 1940 a revoluționat detectarea precoce a leziunilor cervicale. În anii 2000, testarea pentru virusul papiloma uman (HPV), principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin, a fost integrată în programele de screening, îmbunătățind și mai mult prevenția și diagnosticul precoce.

Tehnologii moderne și minim invazive:

În prezent, conizația cervicală este realizată folosind tehnici minim invazive și aparatură avansată. Tehnicile electrochirurgicale și laserul sunt utilizate pe scară largă datorită preciziei și siguranței lor. De asemenea, progresele în imagistica medicală și colposcopie permit o vizualizare mai bună și o excizie mai precisă a leziunilor.

Implicații viitoare și cercetări în curs:

Cercetările continue în domeniul prevenției și tratamentului cancerului de col uterin promit să aducă noi inovații. Vaccinarea împotriva HPV a devenit o componentă esențială în prevenirea infecțiilor cu HPV și, implicit, a cancerului de col uterin. În plus, dezvoltarea de noi biomarkeri și tehnici de imagistică ar putea îmbunătăți și mai mult diagnosticul și tratamentul leziunilor cervicale.

De la începuturile sale rudimentare în secolul al XIX-lea până la tehnologiile avansate de astăzi, conizația cervicală a evoluat semnificativ. Progresele în anestezie, antisepsie, tehnici chirurgicale și tehnologii moderne au transformat această procedură într-un instrument eficient pentru diagnosticarea și tratamentul leziunilor cervicale, contribuind semnificativ la prevenirea cancerului de col uterin și la protejarea sănătății femeilor.

Contactați-ne pentru programare sau informații

Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.

Royal Hospital Bucharest 021.9095